Pentru ca vine weekendul
party party party party
Anton
Cand o sa am un copil (baiat, bineinteles, eu nu pot sa aduc fete in lumea asta cruda :)) vreau sa il cheme Anton. Oricine aude asta, spune ca e un nume groaznic :(
Mie imi place ff mult, mi se pare sexy si masculin, un nume de om puternic si frumos.
Chiar nu va place? Nu ca mi-as schimba opinia, dar sunt si eu curioasa....
Latino lover
Cum sunt oare barbatii din Salsa? Pai eu credeam ca nici nu exista barbati acolo, dar o prietena a infirmat banuiala mea, se pare ca sunt barbati, dansatori excelenti. A iesit ea duminica la film cu unul dintre ei. Eu m-am bucurat, pt ca a fost foarte amuzant sa aud cum incepuse el sa se certe cu casiera in spaniola, el fiind totusi nascut si crescut in Romania. Certuri in spaniola, mesaje de amor in spaniola, ma rog.....
Sa citez: "Nu inteleg de ce insista cu spaniola. Faptul ca maica-sa a facut la un moment dat sex cu un chilian este un motiv suficient de a nu vorbi limba materna, adica romana?".
Mai amuzanta insa mi se pare urmatoarea replica, provenita dealtfel dintr-o reala temere: "Daca aud in timp ce facem sex vreun "ole", eu am terminat-o cu el"
:))))))))))))))))
Not again
Acum ar fi fost momentul oportun pt cei de la sentimente.ro sa faca clubul "singur de Valentine's Day". M-as inscrie in el cu placere decat sa suport ceea ce va urma zilele viitoare. De Craciun o mai scoti la capat cu familia, cu prietenii, dar de Valentine's Day nu e nici o sansa.
Vad in zare un val urias de inimioare, floricele, balonase, i love u, i love u too, u+me=love, love forever, love conquers everything. Acest tsunami va lovi pe 14 februarie, deci va trebui sa stau inchisa in casa fara sa dau drumul la calculator, televizor si mai ales fara sa indraznesc sa ies in lumea cruda de afara :) God help me! La revedere...ma duc sa-mi construiesc adapostul.
Te agiti ca o sticla de Pepsi
Un prieten de-al meu imi spunea mereu cand eram nervoasa sau aveam ceva de spus in contradictoriu cu el sau restul lumii: "Te agiti ca o sticla de Pepsi"Si imi spunea replica asta foarte des si asa...calm si compatimitor, plus cu un zambet in coltul gurii. Si cand il auzeam ma enervam mai tare si tot ce imi doream era sa dispara din fatza mea. Dar nu sa dispara pur si simplu. Vroiam sa ii dispara mai intai o mana, apoi un picior, apoi nasul si gura si sa ramana doar ochii plini de uimire si spaima ca sa ma poata vedea zambind de satisfactie in fatza chinurilor lui. Ma rog, la un moment dat a disparut cu tot cu replica lui de doi lei.
Dar...eu nu pot sa uit replica asta si ma gandeam serios ca poate chiar sunt nebuna, cum ar zice toti barbatii cu care m-am intalnit, si prin urmare ar trebui sa renunt la a ma contrazice, la a-mi exprima nemultumirile, la a-mi sustine vehement punctele de vedere, la a fi sarcastica ...si cate or mai fi.
Dar ma intreba clubberul: esti sigura ca vrei sa fii o bautura fara acid?
Nu stiu ce sa zic...parca nici apa plata nu vreau sa fiu :) - ne referim aici doar la racoritoare, da????
Pe de alta parte o sticla de Pepsi se agita singura, fara motiv? Nu! Daca o lasi linistita in frigider, sta acolo cumintica. E... uite dovada clara ca nu sunt nebuna. Ha, beat this! :))))
Lingurita e din partea casei
Am fost aseara cu satena la Il Calcio. Penne ea, spaghete eu. Cerem parmezan, na...ce sa facem daca ne place.
Domnisoara care ne servea spune: imediat.
Vine cu un mic bol de parmezan si o lingurita, baga lingurita in parmezan, mi-o rasfira peste spaghete. Se duce langa satena, ii toarna si ei o lingurita, in timp ce noi ne uitam blocate la ea cum rasfira parmezanul in farfurii si peste tacamurile din mainile noastre deja infipte in bunatati. Pur si simplu statea calma langa masa, putin intr-o rana, cu un aer plictisit si obosit si ne punea o lingurita (repet: lingurita) de parmezan atent masurata peste paste. Ca si cand daca as fi cerut otet la o salata, ar fi venit ea si mi-ar fi turnat otetul direct.
Imi revin din starea de uimire si o intreb pe un ton umil si rugator: dar nu ne lasati parmezanul sa-mi pun eu cat vreau?
Domnisoara: aaaa, nu, ca daca vi-l las pe masa trebuie sa va bat pe bon 5 lei in plus.
Bai....nu mai bine maresc pretul la spaghete decat sa recurga la tzaranii din astea? Cred ca nu...ca i-ar costa retiparierea meniurilor. Silly me!
Ce mai cauta lumea pe google
"femei fara pretentii?" :)))))))))))))))))))))))) da, asta cauta
In ce hal trebuie sa fi ajuns societatea asta daca femeile fara pretentii sunt cautate pe google. Haaaaaaaa
De ce fara pretentii? Sunt si eu curioasa... Pana si prostituatele au pretentii, nu? Bani
Cum vine asta dom'le fara pretentii? Si serios, se gasesc pe google?
Vicii
Locke ma intreaba ce vicii am. Si normal, ce alt tag puteam eu sa primesc? :)
Pai e simplu:
- fumatul
- cluburile si cafenelele (cu absolut-ul si cafelele pe care le implica)
- ne-mancatul excesiv (pt ca uit si cand imi aduc aminte si ma asez la masa nu am rabdare sa mananc)
- placerea masochista de a dramatiza lucrurile; ma transform de buna voie pe zi ce trece in eroina unui film cu abisuri si culmi inutile si de multe ori inchipuite
- nu pot sa numar pana la 10 inainte sa spun ceva la nervi (cred ca nici pana la 2 :)
Hai Maria, u are next, entertain us...(bineinteles, cand te intorci din vacanta)
Keep walking
Cel mai destept lucru pe care l-am vazut vreodata in horoscop a fost urmatorul sfat pt ziua respectiva:
Keep walking until you can't anymore
Atunci mi s-a parut whatever, dar in zile ca astazi imi aduc aminte de el. Pentru ca oricat de acut as simti ca nu mai pot si ca sunt satula pana peste limita puterii mele de tolerantza, daca ma intreb: u can't keep walking anymore? pe bune, o sa te intinzi pe jos si nu o sa te mai ridici? raspunsul e intotdeauna: ba da, mai pot, normal ca mai pot. Si in loc de pauza de plans de mila, mai fac un pas.
Smiling Campaign
Karmina has left a new comment on your post "Why isn't anybody smiling around here?": "Uffff...! Hai ca am salvat Bucurestiul de la condamnarea mondiala pentru "lipsa de zambet pe strada". M-a intrebat o lady azi dimineata daca stiu unde e strada Lipscani. Ha! Inainte sa-i raspund, am tras aer in plamani pana mi-au plesnit (cu ocazia asta am facut si treaba cu aerul rezidual, stii tu...), am stat cateva secunde sa ma concentrez si am inceput pledoaria PRO un Bucuresti mai zambitor. Prima data i-am ranjit larg, cu toti dintii, am inchis si putin ochii ca sa inteleaga ca zambesc si cu ochii, i-am zis exact, la milimetru unde este Lipscaniul. La sfarsit, femeia, vadit uimita de exuberanta mea ce dadea deja in patotlogic, mi-a zabit timid. Eu, ranjita in continuare sa-mi plesneasca gura: "I hope you'll easily find Lipscani. Have a nice day!". Cand am terminat eram epuizata. Noroc ca eram aproape de serviciu. Am ajuns sus, m-am prabusit pe scaun si mi-am demontat in sfarsit ranjetul de pe moaca. Karmina"
:) acum abia astept sa ma mai intrebe si pe mine cineva ceva :)
Career, first step: caltabos
Stiu ca sunt nesimtita, dar abia azi, fiind intr-o stare de "fat-ti ordine pe birou", am deschis plicurile cu felicitari primite de Craciun. Cum ma asteptam, mesaje standard scoase la imprimanta. Insa...intr-o felicitare de la o companie de recrutare am gasit un CD pe care erau retete traditionale de sarbatori: sarmale, caltabosi, ciorba de potroace, etc. Pai si eu ce sa inteleg? Trebuie sa ma apuc de gatit? No other chance? Cred ca m-ati judecat prea repede totusi :)))))
Why isn't anybody smiling around here?
Veneam de la servici, era intuneric afara, in spatele meu mergea un domn. Striga: "miss, miss, excuse me..." Eu m-am prefacut ca nu-l aud. Incepe sa alerge dupa mine, mai striga, ma opresc. Ma intreaba politicos unde este Galleron. Ii explic, la revedere.... El iar striga dupa mine: "miss, why isn't anybody smiling around here?". "Oh, but we do" ii zic eu zambind fortat. "Bye, have fun"
Dar chiar asa. Oare cate articole am citit in ziare, cate stiri morbide am auzit la televizor, cate prejudecati am acumulat de-a lungul vietii ca sa nu mai pot zambi unui necunoscut?
Pot foarte bine sa rad singura pe strada daca ma amuza ceva, intr-o cafenea sa-i fac o bricheta cadou spontan cuiva necunoscut care se chinuie cu una stricata, dar nu pot sa schitez un zambet sincer pt cineva care este clar ca nu are nici o agenda ascunsa. Stupid!
Locuri noi la oameni vechi
Mandragora este un restaurant pe strada Mendeleev 29, vis a vis de Downtown. Dar nu de restaurant povestesc, pt ca nu m-am oprit acolo, ci despre barul de la mansarda (ei ii spun cafenea), care este absolut minunat. Aerisit, cu personalitate, in aceeasi timp foarte intim. Are doua incaperi, una mai luminata, cealalta mai intunecata, canapele comode si... ce mi-a placut ce mai mult: veioze langa mese. How cool is that? Sunt terminata dupa veioze :)) Mi-a mai placut muzica, faptul ca peretii nu sunt uni si ca mi-au adus muuuulte masline la Martini :)
Eh...dar ca sa nu fi fost o seara de vineri classy si frumoasa, la masa de langa noi era un grup care asculta cu gura cascata povestirile unui anume prieten de-al lor, pe nume Patrick. Acest Patrick, timp de doua ore, a povestit fara oprire si foarte tare despre toate femeile cu care fusese el vreodata (sau cel putin in ultimii doi ani). Cu lux e amanunte: cum erau parintii fetelor, cu cine le insela, in ce pozitii faceau sex, care erau plusurile si minusurile fiecareia in pat si in afara acestuia, unde au fost in vacante, evolutia fetelor dpdv profesional, financiar, sexual, minciunile si declaratiile pe care fetele le auzisera de la acest Patrick,.......etc. Bravo Patrick, esti un adevarat armasar! You rule!
Cat de tarani sunt oamenii si cum pot ei sa strice cele mai frumoase locuri. La fel in Lime Light, cand am fost ultima data, la masa din fata noastra erau trei italieni tarani cu trei romance foste dansatoare (supozitia mea). Una dintre ele s-a imbatat atat de rau, incat a inceput sa planga, sa-i dea cu telefonul in cap italianului ei, sa injure, sa se tavaleasca de suparare pe canapea. Si iatalienii ce faceau? Incercau sa o impace saracuta....da, sa o impace. In loc sa o ia de acolo, sa plece cum ar fi la un motel pe centura, ei stateau acolo, in Lime Light, sa impace curva isterica. Am fost si eu curioasa sa vad daca le zice cineva sa plece, dar nu, am plecat noi, ca nu mai suportam, ei au mai ramas.
Vreau sa vina vara. Vreaaaaauuuu
fatboy Slim effect.
Sau daca mai e mult pana la vara, nu mai bine fugim in lume? :)
Calculator de utilitate - varianta beta
Inspirata de postul anterior, Maria Ionescu mi-a trimis un calculator de utilitate a contactelor personale de pe messanger - pt ca online is more fun :) Lucreza la un proiect mai amplu, messanger-ul e asa...de antrenament :))) Weekendul nu este inclus, pt ca party people se duc in cluburi si nu au timp de vorbit, dar noua nu ni se scad din puncte :D
"Draga Teadora,
Atasat ai programul prin care se calculeaza activitatea pe messenger saptamanala, in functie de care se stabileste gradul de importanta a unei persoane in lista ta.
In cazul acumularii unui punctaj negativ (mai mic sau egal cu zero), personajul respectiv nu dovedeste nici un fel de utilitate, si ca atare trebuie eliminat.
Astept un raport la finalul fiecarei saptamani.
Spor la treaba,
Maria Ionescu "
Roluri bine definite
Rolul meu in viata oamenilor care ma inconjoara este unul singur: sa ii fac mai fericiti. Da, oricat de poetic ar suna, nu cred ca am alt rol. Orice as face, rezultatul ar trebui sa fie asta.
Familia: trebuie sa intretin o atmosfera frumoasa, sa ii fac mandri de mine, sa ii ajut la nevoie, etc. Deci? Sa-i fac mai fericiti.
Prietenii: sa-i ascult, sa-i sfatuiesc, sa le fiu alaturi la greu, sa ii fac sa rada si sa se simta bine, etc. Deci? Sa-i fac mai fericiti.
Colegii: sa le multumesc pt ce ma invata, sa-i invat, sa-i apreciez, sa pun umarul pt a face lucrurile sa evolueze pt a avea succese. Deci? Sa-i fac fericiti.
Iubitii mei (pe rand :): toate de mai sus plus altele. Deci? Sa-i fac fericiti.
Uneori insa imi dau seama in schimb ca foarte multi oameni din jurul meu nu-si indeplinesc bine acest rol in viata mea, adica sa ma faca fericita la randul meu. In acest caz, ce sa fac eu cu ei? Imi fac bine, imi fac rau sau nu-mi fac nimic, trebuie doar tolerati? Nu ma simt toleranta in perioada asta.
:) Asa ca parafrazez:
Pt toti cei care ma irita, am o vorba sa va spun: FUCK OFF
O fumatoare anti fumat
Ma uit la pachetul de tigari de pe birou si vad scris mare "Fumatul poate ucide". Eu sunt ipohondra de fel si cred ca daca mai citesc mult asta, o sa ma autosugestionez asa de tare incat am sa mor :) Nu m-as autosugestiona si eu sa ma las de fumat....
Oricum, ma bucur sincer (incredibil!!!!) de noile norme. M-as bucura sa-mi cresc copiii intr-o societate in care fumatul nu este ceva acceptabil, in care fumatorii sunt marginalizati, in care calul din marlboro nu este brand, in care doar terminatii liceului fumeaza, in care trebuie sa iesi in strada sau sa stai inchis intr-o cosmelie paraginita pt a fuma o tigara, in care sa-ti fie rusine sa spui: sunt fumator.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
